Orice sfârșit este doar un nou început

    Am ajuns și aici, la banchetul de sfârșit de clasa a IV-a…Când, oare, am ajuns? Știu cum, doar am fost lângă voi, pas cu pas, de la primul bastonaș până la ultima compunere. Dar nu știu când... Mi se pare că timpul s-a comprimat. Închid ochii și vă văd în prima zi de școală, curioase și emoționate, cu măști la gură. Generația Covid. Cea care a învățat online cum se scrie litera “a”…

    Ca și prima zi de creșă, de grădi, de școală, pe acest final de clasă primară mi se pare iar că Pământul s-a oprit puțin. Mă înalț pe vârfuri și mă uit un pic în spate, să nu uit mutrițele voastre de copilaș. Arunc o privire în față, să prind curaj pentru perioada următoare. Dar cel mai mult timp îl aloc ca să vă cuprind cu privirea și cu inima aici și acum. Bine…nu aici…voi sunteți la petrecere, iar eu sunt acasă, bocesc de îmi sare cămașa la fiecare poză pe care o pune doamna. “De ce plângi, mami?” parcă te aud, Cari. De emoție, de fericire, de mândrie. De teamă. De drag.

    Viața începe încet-încet să se aștearnă în fața voastră, iar eu trebuie să învăț să vă dau drumul  încet-încet la mânuțe, să rămân cu un pas în spate și să vă las să mergeți singure. La fel  ca atunci când ați învățat să mergeți la propriu, am inima strânsă la fiecare pas pe care îl faceți. Însă vă privesc cu încredere și rămân chiar aici, în spatele vostru, plasa voastră de siguranță pentru orice s-ar întâmpla.

    Pe măsură ce personalitatea și temperamentul încep să vi se contureze, vă descopăr mai mult. Mă surprindeți de fiecare dată cu emoții noi, cu reacții mature și cu expresii ciudate. De exemplu, de unde naiba să stiu că, în decursul anilor, în scrierea slang, “kk” a urcat ierarhic de la binecunoscutul “caca” la “ok, ok”? Offf, tineretul asta! A reușit să transforme kk într-un lucru pozitiv…

    În curând veți începe o etapă nouă a vieții, care vine cu lucruri frumoase și cu situații noi. Unele vă vor bucura, altele vă vor dezamăgi, întrista sau speria. Sunt aici. Pregătită să țopai alaturi de voi, să vă prind sau să vă îmbrățișez. Pregătită să învăț cum și cât de mult să vă las să zburați singure. Pregătită să vă repet într-una că, oricât de mult sau de departe ați zbura, veți rămâne TOT TIMPUL puiuțele mele dragi și iubite.